Silviu’s response

This is the response sent to Editura All by Silviu Schuster, the kind friend who introduced us. He has now read the book, and he has written a wonderful response that I couldn’t resist sharing with you.

Dear Arabella, Dragă Arabella,

Page 272, „Piața de Duminică“. It is here where I leave your book to write these thoughts to you and your audience. Pagina 272, „Piața de Duminică“. Aici am ajuns să las cartea pentru a-ți scrie aceste gânduri pentru tine și publicul tău.

Isa told me as I was far away in Shanghai that the book has come. I was very happy and I missed the book already. Because being far away from home, I had to think of you many times. Weird or not, right or wrong, feeling myself as an alien couldn’t stop me thinking how it was for you to start new in another country, well, at an age when many are settled. Isa mi-a spus că a sosit cartea în timp ce eu eram departe, în Shanghai. Fiind așa departe de casă a trebuit să mă gândesc des la tine. Nebunie sau nu, corect sau fals, simțindu-mă eu însumi străin nu m-am putut opri să mă gândesc cum a fost pentru tine să începi de la început într-o țară străină, și știi, la o vârstă când cei mai mulți sunt așezați.

During the trip I also met a phrase they say Leo Tolstoi has written it: “There is no greatness where there is no simplicity, goodness and truth.”   În timpul călătoriei am întâlnit o frază care i se atribuie lui Lev Tolstoi: „Nu există măreție acolo unde nu e simplitate, bunătate și adevăr.”

Back home on Friday, I started reading the book in the Saturday’s early morning (thanks to some jet lag or curiosity, not very precise to determine). Several times I had to think about what greatness is as I met Tolstoi’s ingredients in your book. Întors acasă vineri, am început să citesc cartea sâmbătă dimineața devreme (greu de spus dacă mulțumită jet lag-ului sau curiozității). De câteva ori a trebuit să mă gândesc ce este măreția pentru că am întâlnit ingredientele lui Tolstoi în cartea ta.

Not that the book is simple, but it has a simplicity that is contagious, what in German would be “Leichtigkeit”, which might be “easiness” in English. Nu că ar fi cartea simplă, dar are o simplitate care este contagioasă, ceea ce în germană s-ar numi „Leichtigkeit”, ce ar fi „ușurință” în română.

I like the jumping from autobiographical passages to animals, plants, sometimes anthropological fragments, politics, global issues, descriptions of life now and in the past. Îmi plac săriturile de la pasaje autobiografice la animale, plante, uneori fragmente antropologice, politică și probleme globale, descrieri ale vieții de acum și din trecut.

You borrow us your sharp eyes and understanding. Which is goodness, indeed. You answered a lot of unsaid questions about yourself, your history, your story. You make us understand ourselves better, you make us better understand you. You give us importance by understanding us better than we sometimes do. Not that you only answer that untold questions, but you made me ask some deep questions about myself, my life, my deeds. And I do love all this in a good book. Ne împrumuți ochii tăi ageri și înțelegerea ta. Ceea ce chiar este bunătate. Ai răspuns la multe întrebări nerostite despre tine, istoria, povestea ta. Ne faci să ne înțelegem pe noi înșine mai bine, să te înțelegem pe tine mai bine. Ne dai importanță înțelegându-ne uneori mai bine decât ne înțelegem noi pe noi înșine. Nu numai că răspunzi la întrebări nerostite, dar m-ai făcut să îmi pun câteva întrebări profunde despre mine, viața mea, faptele mele. Și asta este ce iubesc într-o carte bună.

And what about that truth that leads together with the simplicity and goodness to greatness? Well, you put the very delicate mirror of truth in front of our eyes. What I like most is that sometimes the mirror is very clear, sometimes it is foggy, sometimes is like an old venetian mirror which shows a gold-plated, interrupted picture. And all this in a frame that captures the essential: your truth. Și ce e cu adevărul ce duce împreună cu simplitatea și bunătatea la măreție? Ei bine, ne pui în fața ochilor o oglindă delicată a adevărului. Ce îmi place cel mai mult e că uneori oglinda e foarte clară, alteori încețoșată, uneori ca o oglindă venețiană veche ce arată o imagine aurită, întreruptă. Iar toate astea într-un cadru care captează esențialul: adevărul tău.

I love all those filigree details that give us a glimpse of the full, vivid life you live in a place you now call home. I love the microcosm you share with us. I like your pertinent observations; the way you try to make your world – your life – better. Iubesc toate acele detalii filigrane care ne dau o privire fugară asupra vieții tale pline și intense într-un loc pe care acum îl numești acasă. Iubesc microcosmosul pe care îl împarți cu noi. Îmi plac observațiile tale pertinente, felul în care încerci să faci lumea ta – viața ta – mai bună.

 

Your book gives us hope in a world where we have lost heaven. It shows us that it is worthy to stand up when you feel down, that a tiny ray of hope can activate powers one never thought they lie in oneself. Life might be bad, but we must make it better. Cartea ta ne dă speranță într-o lume în care am pierdut paradisul. Ne arată că merită să te ridici atunci când te simți la pământ, că o diafană rază de speranță poate activa forțe pe care nu ne-am fi gândit niciodată că există în noi. Viața poate fi rea, dar noi trebuie să o facem mai bună.

At least the process can make us feel real again, out of the blue. The way out is down the street, or far away, at a place we learn to name it home, wherever that might be geographically. And we’re lucky you found that in Măgura. Cel puțin procesul ne poate face să ne simțim din nou reali, pe neașteptate. Scăparea e aproape, sau departe, într-un loc pe care am învățat să-l numim acasă, orinde ar fi el situat geografic. Și suntem norocoși că tu l-ai găsit în Măgura.

And by the way, Tolstoi is at least not completely right. Greatness without love is not great enough. Love is what one should add to simplicity, goodness and truth in order to achieve real greatness. Și apropos, Tolstoi nu are cel puțin complet dreptate. Măreția fără dragoste nu e destul de mare. Dragostea e ce ar trebui adăugat la simplitate, bunătate și adevăr pentru a atinge adevărata măreție.

Yes, Arabella, your book has all these four ingredients, at least for me. Thank you for that love which complete your greatness. Da, Arabella, cartea ta are toate aceste patru ingrediente, cel puțin pentru mine. Mulțumesc pentru acea dragoste care-ți completează măreția.

Friendly yours, Cu prietenie, Silviu